prima copilarie 3-6 ani

Copii cresc intr-un ritm mai putin alert

La 3 ani nu mai arata ca un bebelus, mai tras la fata.

Muschii abdominali se dezvolta, burtica de bebe dispare

Membrele se lungesc

Capul este inca mare

Strategii pentru părinți pentru a promova obiceiuri alimentare sănătoase la copii, cum ar fi alegerea orelor de masă, servirea de porții potrivite și introducerea treptată a alimentelor noi.

3 ani - 12 ore

4-5 ani - 11 ore

6-7 ani - 10.5 ore

8-9 ani - 10 ore

10-11 ani - 9.5 ore

Stabilirea unui program regulat de culcare și abordarea problemelor de somn, cum ar fi coșmarurile și somnambulismul. Dupa episoade de groaza nu treziti copii, lasati sa readoarma.

Pavorul (groaza nocturnă)- nu este cu adevarat treaz.

somnambulismul - copilul nu trebuie trezit

enurezisul (urinarea involuntară în timpul nopții)- 10-15% din copii, mai des baietii

cosmarurile - pot fi provocate de filme sau povesti de groaza, emotii prea mari, mese trazii consistente sau ora de culcare tarzie.

creșterea în volum- 90% la 3 ani. La 6 ani 95% din volumul maxim (poate exista o diferenta de 50% din volum intre copii de aceeasi varsta.

densitatea sinapselor la nivel cortex prefrintal - maxim la 4 ani

mielinizarea căilor de conducere auditive - 4 ani

Dezvoltarea corpului calos- transmitere mai rapida de informatii, imbunatareste simturile , procesele memoriei, care facilitează comunicarea între emisferele creierului.

3-6 ani - ariile prefrontale se dezvolta mai repede, ifluenteaza planificarea si organizarea actiunilor.

Coordonarea simțurilor, procesele memoriei, atenția și starea de vigilență, vorbirea și auzul.

Creșterea rapidă a ariilor frontale între 3 și 6 ani, creșterea rapidă a unei arii care sprijină gândirea asociativă, limbajul și relațiile spațiale între 6 și 11 ani.

• 3ani

• Mișcări de bază:

  • Nu poate să se întoarcă pe loc sau să se oprească brusc sau rapid.

• Sărituri și urcarea scărilor:

  • Poate să facă un salt de 40-60 cm

  • Poate să urce treptele unei scări fără ajutor, alternând picioarele.

  • Poate să sară într-un picior folosind în principal o serie de salturi neregulate, cu unele variații suplimentare.

• 4 ani

• Îmbunătățiri în controlul mișcărilor:

  • Controlează mai eficace oprirea, pornirea și întoarcerea.

• Sărituri și escaladare:

  • Poate să facă un salt de 60-80 cm

  • Poate să coboare o scară lungă, alternând picioarele, cu sprijin.

  • Poate să parcurgă 4-6 trepte sărind într-un picior.

• 5 ani

• Control mai avansat al mișcărilor:

  • Poate să pornească, să se întoarcă și să se oprească eficient în jocuri.

• Sărituri și distanțe acoperite:

  • Poate să facă din fugă un salt de 70-90 cm.

  • Poate să coboare o scară lungă fără ajutor, alternând picioarele.

  • Poate să sara într-un picior, o distanță de 5 metri.

Abilități fizice care implică mușchii mici și coordonarea ochi-mână. au mai multa precizie in miscari.

Au o mana domintanta.

2 ani - mazgleli cu tipare, linii verticale si in zigzag

3 ani- forme simple apoi le combina

4-5 ani - stadiul compozitiilor, formele si modelele infatiseaza obiecte reale (achizitia cognitiva a capacitatii de reprezentare.

12% din copii (2-5 ani) erau peste nivelul de percentila 95

(familii cu venit redus)

Starea de a fi moderat sau grav subponderal la copiii mici din anumite regiuni. 46% asia sud, 30% africa, 8 america de sud si 27% mondial.

piaget- prima copilarie = stadiul preoperațional al dezvoltării cognitive (nu sunt pregatiti pentru operatii mentale logice)

folosirea gandirii simbolice sau capacitatii de reprezentare din stadiul senso motor

copii se pot gandii si isi pot imagina un obiect sau um on fara a fi in contact cu el.

pot sa isi imagineze obiecte cu alt eproprietati decat cele care le au deja.

modificarile superficiale nu schimba natura lucrurilor. cineva degizat in caine, nu este un caine

evenimentele au cauze

organizarea de obiecte si oamnei in categorii cu sens

pot sa numere si sa manipuleze cantiati

pot imagina ce simt altii

isi dau seama de activitatea si functionarea mintii

Centrarea( pe un singur aspect),

ireversibilitatea( nu inteleg ca unele chestii pot fi parcurse invers),

concentrarea asupra stărilor și nu a transformărilor(forma si cantitatea),

raționamentul transductiv(sar de la o particularitate la alta, trag concluzii gresite),

egocentrismul(toti se gandesc la el , toti gandesc ca el).

pregatirea de info pentru stocare pe termen lung si reactualizare

pastrarea de info pe viitor

inforamtiile recuperate sau accesate din dispoztivul memoriei

Rezervor temporar pentru informațiile senzoriale curente. trece rapid

Un depozit pe termen scurt pentru informațiile cu care lucrează activ persoana pe care încearcă să le înțeleagă, să și le aducă aminte sau la care încearcă să se gândească. (in cortexul prefrontal)

Porțiunea mare din lobul frontal aflată imediat sub frunte, în care este localizată parțial memoria de lucru.

Limita de informații pe care o poate reține memoria de lucru. Crește odată cu vârsta, de la aproximativ două cifre la 4 ani la aproximativ șase cifre la 12 ani.

Controlul conștient asupra gândurilor, emoțiilor și acțiunilor pentru atingerea obiectivelor sau rezolvarea problemelor, dezvoltată odată cu creșterea memoriei de lucru.(copii desfasoara activitati cu scop)

Depozit cu o capacitate practic nelimitată care păstrează informațiile pe perioade îndelungate. Este controlată de executorul central.

Element al memoriei de lucru care controlează procesarea informațiilor, ordonează informațiile encodate pentru a fi transferate în memoria de lungă durată și recuperează informațiile din memoria de lungă durată pentru noi procesări.

Capacitatea de a identifica un lucru întâlnit anterior.

Capacitatea de a reda cunoștințe din memorie.

Memorie care produce un scenariu sau conturul general al unei întâmplări familiare și repetate.

Memorie care se referă la conștiința faptului de a fi trăit un anumit eveniment sau episod într-un anumit moment și loc.

Un tip de memorie episodică care vizează amintirile experiențelor distinctive ce formează istoria vieții unei persoane.

Abilitatea de a rezolva probleme și de a se adapta la mediu. Poate fi măsurată prin teste psihometrice tradiționale sau prin teste de potențial cognitiv.

Teste psihometrice care măsoară inteligența și dau scoruri separate pentru IQ-ul verbal și nonverbal.

Test individual care măsoară inteligența și dă scoruri separate pentru inteligența verbală și pentru performanță.

Procesul prin care copiii învață prin absorbția rezultatelor interacțiunilor cu adulții.

Golul dintre ceea ce copiii sunt deja capabili să facă și ceea ce încă nu sunt pregătiți să realizeze singuri. Este traversată cu ajutorul învățării interactivă.

Evaluat prin teste dinamice - masoara potetialul

Numărul de cuvinte pe care un copil le cunoaște și le poate folosi.

3 ani -1.000 cuvinte

6 ani - foloseste 2.600 cuvinte si intele 20.000

Copilul asimilează sensul unui cuvânt nou după ce-l aude o dată sau de două ori în conversație.

Dezvoltarea formelor gramaticale și a structurii propozițiilor în limbajul copiilor.

3 ani simple propozitii

4-5 ani - propozitii de 5-6 cuvinte

6-7 ani - propozitii mai lungi si complexe

Cunoștințele practice necesare pentru a folosi limbajul în scopul comunicării și vorbirea cu scopul de a fi înțeleasă de un ascultător.

3 ani- copii sutn foarte vorbareti

4 ani - simplifica limbajul (fetele)

5 ani - pot sa aiba o conversatie de 12 replici daca subiectul este pe interesul lor

Vorbirea cu sine, cu voce tare, fără intenția de a comunica cu alti.

Capacitatea copiilor de a exprima si intelege emotiile prin cuvinte si comunicare verbala.

Cresterea si diversificarea cuvintelor si expresiilor legate de emotii la copiii de 2-3 ani.

Capacitatea copiilor de a recunoaste si numi emotiile lor si ale altor persoane.

Capacitatea copiilor de a vorbi despre ce provoaca emotii si cum acestea pot afecta situatiile si persoanele implicate.

Utilizarea limbajului emotional in jocurile de rol sau imaginare.

Cresterea abilitatii copiilor de 3-5 ani de a vorbi despre emotii si de a intelege relatii complexe intre emotii si situatii.

Constientizarea faptului ca evenimentele pot provoca emotii diferite la oameni diferiti si ca emotiile pot persista mult timp dupa eveniment.

Cresterea abilitatii copiilor de a controla si gestiona emotiile in conformitate cu normele sociale.

Starea de frustrare si conflicte emotionale care apar la copii in legatura cu identificarea cu tatal sau mama in perspectiva psihanalitica.

Procesul prin care copiii se identifica cu parintele de acelasi sex si dezvolta relatii emotionale complexe cu acesta.

Cresterea si schimbarea emotiilor si sentimentelor copiilor in aceasta perioada, inclusiv emotii mai profunde, reticente emotive si stari emotionale complexe.

Importanta jocului in dezvoltarea emotiilor legate de competitie, colaborare si sentimente precum mandria si culpabilitatea.

Sentimentul de sine si imaginea mentala a capacitatilor si trasaturilor personale.

Transformarea de la etapa 1: descrieri individuale si etapa 2: contradictorii ale propriei persoane la o etapa 3: conceptie multidimensionala si integrata.

Constientizarea apartenentei la sexul masculin sau feminin in prima copilarie.

Diferente psihologice si comportamentale intre persoanele de sex masculin si cele de sex feminin.

Comportamente, interese, atitudini si aptitudini considerate adecvate pentru fiecare sex de catre o cultura.

Procesul prin care copiii invata rolurile de gen adecvate la o varsta frageda.

Generalizari preconcepute despre comportamentul masculin sau feminin.

Se concentrează pe activitatea genetică, neurologică și hormonală, sugerând că diferențele comportamentale între sexe se datorează în mare parte diferențelor biologice.

Propusă de Charles Darwin, susține că copiii dezvoltă roluri de gen pregătindu-se pentru comportamentele de împerechere și reproducere la vârsta adultă.

Conform lui Sigmund Freud, identitatea de gen apare atunci când copilul se identifică cu părintele de același sex, rezolvând conflictele afective inconștiente.

Teoria lui Lawrence Kohlberg propune că odată ce copilul înțelege că este fată sau băiat, își organizează și sortează informațiile despre comportamente și acționează conform acestor percepții de gen.

Această abordare susține că copiii organizează informațiile despre comportamentele adecvate pentru băieți sau fete în funcție de cultură și se comportă în consecință, sortând informațiile pe baza indicațiilor culturii respective.

Teoria lui Albert Bandura evidențiază observarea modelelor și întărirea ca mecanisme prin care copiii combină observațiile privind comportamentul de gen și își dezvoltă propriile variante comportamentale.

Diferitele tipuri de joc in functie de nivelul de dezvoltare cognitiva, cum ar fi jocul functional, jocul de constructie si jocul de rol.

de Patern

copilul nu se joaca doar priveste

priveste copii cum se joaca, pune intrebari si vorbeste cu ei dar nu intra in joc

copilul se joaca singur, cu jucarii diferite si nu interactioneaza cu alti copii prin joc

copilul se joaca singur, printre alti copii cu jucar similare. joc paralel.

copilul se joaca cu altii, interactioneaza, se joaca identic si impart idei. este important pentru ei de a se afla in grupul de joc.

joc in grup organizat pentru a atinge un scop.

1 sau 2 copii controleaza cine ce face in joc. copii au diferite roluri.